Ce trebuie sa stiti despre Mica Unire 1859

Anul acesta aniversam Centenarul  Marii Uniri, insa primul pas, Mica Unire de la 1859, trebuie sa aiba locul ei in constiinta noastra. 

Acum 159 de ani, Alexandru Ioan Cuza a fost inscaunat, la 17 ianuarie 1859, ca domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.

Dintr-un documentar realizat de Agerpress, aflam ca programul-legamant, « Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei », s-a faurit la Brasov , inca din mai 1848. Tot din acest documentar, mai aflam :

«Au urmat lucrările Congresului de la Paris din 1856, care a hotărât, ca urmare a obiecţiilor ridicate de Austria şi Înalta Poartă, ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci doar să se consulte dorinţa moldovenilor şi muntenilor în problema Unirii. În acest context, în ambele Principate, conducătorii mişcări unioniste s-au organizat în câte o formaţiune politică denumită partida naţională. »

« Adunările ad-hoc din Moldova (22 sept./3 oct.1857-21 dec. 1857/2 ian. 1858) şi din Ţara Românească (30 sept./12 oct.-10/22 dec. 1857) au întrunit deputaţi boieri şi ţărani, câte unul de judeţ (ţinut). Chemaţi să se pronunţe în problema unirii, participanţii au dat răspunsul pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate (în Moldova la 7/19 oct. 1857, iar în Ţara Românească la 8/20 oct. 1857), în care cereau: Unirea Principatelor într-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia în baza vechilor tratate cu Poarta Otomană; prinţ străin, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moştenirea Tronului, moştenitorii urmând a fi crescuţi în religia ţării; adunarea obştească cu adevărat reprezentativă, una singură, ca putere legiuitoare. « 

Puteti citi aici cum, in ciuda opozitiei marilor Puteri, Mica Unirea afost, totusi, infaptuita.

De asemenea, o campanie a Digi24, Coroana de otel, ne certifica faptul ca unirea principatelor romanesti a fost pusa la cale inca din timpul Revolutiei Pasptiste, de la 1848. Astfel, intr-unul din articolele campaniei,  putem citi urmatoarele :

« Proiectul Unirii Moldovei cu Ţara Românească a apărut mult înainte de 1859. Liderii generaţiei paşoptiste au acţionat ani de-a rândul pentru a atrage atenţia Puterilor occidentale. Conservatori sau liberali, aveau în comun o bună educaţie şi o agendă naţională pe care o urmau cu încăpăţânare. »

« După înfrângerea Revoluţiei de la 1848, prioritatea oamenilor politici români era înlăturarea ocupaţiei militare otomane şi ruseşti din Principate. În 1850, Nicolae Bălcescu se întâlneşte cu ministrul de externe englez, Palmerson, cu solicitarea de a face presiuni la Constantinopol pentru normalizarea situaţiei în Principate. Demersuri similare face şi Dumitru Brătianu în capitala Franţei. Vechiul lor prieten, Ion Ghica, pleda în aceeaşi direcţie la Constantinopol. Fraţii Golescu sprijină la rândul lor cauza românească în Occident. »

Campania Digi24, Coroana de otel, ne dezavaluie si ce s-a intamplat dupa consumarea evenimentului istoric, Unirea Principatelor romanesti :

« Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza nu a însemnat însă acordarea unui cec în alb pentru primul domn al Principatelor Unite. Din 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trecut la unificarea instituţiilor. Dar scena politică se divizează, iar tendinţele autoritariste ale domnitorului Cuza crează mari nemulţumiri. Necesitatea unei reform agrare, în spiritul timpului, fusese consacrată de Adunările Ad-Hoc. »

O alta controversata reforma a lui Cuza, Secularizarea averilor manastiresti, a sticat relatia acestuia cu Biserica. Iata ce spune Dan Ciachir, teolog orthodox si istoric :

“Cuza nu avea preţuire decât pentru Sfântul ierarh Calinic de la Cernica. Circula o anecdotă. "Ce mai faci, Prea Sfinţite? Tot cu rugăciunile?" "Tot cu rugăciunile, Măria Ta!" "Nu îmi citeşti şi mie una? Care mi-ai citi-o?" "Moliftele Sfântului Vasile!" Astea se citesc la nebuni”

Din aceeasi campanie Digi24, mai intelegem si care a fost picatura ce a umplut paharul, in ceea ce priveste inlaturarea de la putere a lui Alexandru Ioan Cuza : « acesta a decis, iar soţia sa a acceptat, să adopte legal pe cei doi fii ai săi din relaţia extraconjugală cu Maria Obrenovici. « 

Puteti citi ce s-a intamplat dupa aceasta adoptie dand unclick aici…

In incheiere, iata ce spunea Mihail Kogalniceanu, in discursul tinut la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza , ca domn al  Principatelor Romanesti, de la 1859 :

« După 154 ani de dureri, de umiliri şi de degradare naţională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, consfinţit prin capitulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pe capul său, pe Domn. Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română… Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi oameni noi. »

Sursa : Biblioteca Sfantului Sinod al Patriarhiei