Merita sa citesti "Titi Smeureac/ Ciobanul freelancer"?

ADN-ul uman, Biotehnologia şi politica

Printre multele obstacole într-o strategie politică se numara si incapacitatea politicienilor de a reactiona pozitiv la schimbarile din tehnologie. De cand Internetul a intrat în lumea noastră, oamenii politici au avut tendinta de a-l  reglementa prin orice mijloace. Computerele au dat naştere unui mediu nou, asemenator cu cartile si muzica in unele privinte, dar diferit in altele. Politicienii nu il stapaneau, insa doreau sa gestioneze legile care-l guvernau.


Rolul Biotehnologiei

 Daca tehnologia electronica putea fi inteleasa, biotehnologia a pus clasa politica in dificultate. Din studiile efectuate in secolul nostru se vede clar ca biotehnologia a dezvoltat o multitudine de noi concepte, pe care majoritatea omenirii nu le-a mai cunoscut.

Clonarea este in mod categoric o notiune despre care inca nu avem o perceptie corecta. Un sondaj in randul cetatenilor americani a dezvaluit ca un procent foarte mare din acestia credeau ca o clona umana nu are suflet. Acest rezultat poate avea si o parte buna: nu vor exista obiectii atunci cand s-ar face clonarea celulelor embrionare (stem) ,deoarece, potrivit sondajului, clonele nu vor avea o viata de trait.



Un alt concept asupra caruia trebuie sa meditam este ADN-ul artificial. Daca il vom privi din perspectiva productiilor de la Hollywood, putem avea un tablou luminos, in care diferitele forme divers colorate pot convietui printre noi. Insa latura intunecata ar fi posibilitatea aparitiei unor “Bio-Hackeri “, care sa descarce programe genetice si sa le transforme in forme de viata nu la fel de colorate ca in tabloul despre care vorbeam mai sus. In aceasta situatie, controlul guvernamental ar trebui intarit si legile necesare sa fie gandite astfel incat sa se spuna clar ce este permis si ce nu este in aceasta aria a stiintei.
A inlocui parti din ADN-ul uman a devenit deja un loc comun. “Terapia genelor” este procedura prin care o gena mutanta, cauzatoare a unei maladii in general ereditare, poate fi inlocuita cu una sanatoasa. Chiar daca tehnolgia este inca in fasa, a fost aplicata cu success in cateva cazuri. Acest fapt a generat cateva intrebari interesante privind malpraxis-ul medical. Oare va fi posibil sa vedem copiii dand in judecata parintii, deaorece au permis doctorilor sa ii aduca pe lume fara a le corecta sindromul Down?  Odata ce folosim gene artificiale ca sa le inlocuim pe cele naturale, nu am creat si himere?
Ultimul din seria notiunilor biotehnologice este cel mai uimitor scenariu SF: ingineria genetica. Este chiar jocul de-a fi Dumnezeu. Armele biologice au fost deja pe larg commentate in intrunirile politice, nefiind nici mai mult, nici mai putin decat un super-germene creat special pentru a contamina inamicul. Pana acum acesti germeni nu au fost creati de la zero. Dar in afara lor, ce altceva ar putea sa faca cineva care are la dispozitie un laborator biotehnologic, un numar mare de oameni de stiinta , foarte multi bani si nu asa de multa etica?


O alta idee ce merita dezbatuta este chestiunea proprietatii intelectuale. Multe laboratoare s-au grabit sa patenteze forme de viata pe care inca nu le-au creat. S-ar putea sa vi se para absurd, dar daca ne gandim la cazul recoltelor modificate genetic, la bobul de porumb creat sa opuna rezistenta insectelor, lucrurile devin un pic mai palpabile.
Un alt caz este cel al producerii insulinei umane cu ajutorul unei bacterii alterate genetic si a eritropoetinei create prin modificarea genetica a unui soarece de laborator. Un fapt deja existent pe scala larga este folosirea ingineriei genetice in terapiile de intretinere a parului. Ca sa nu mai vorbim de prima utilizare a biotehnologiei in producerea vaccinului anti-hepatita B, in 1986.
Scopul acestui articol nu a fost acel de a propaga o stare de neliniste, ci doar o constientizare a faptului ca biotehnologia este o componenta a sistemului in care traim si ca ea chiar salveaza vieti.

Comentarii

  1. Dargă Dragoş, atât timp cât ne aflăm în stare de embrion cu ştiinţele spirituale şi înţelegerea Universului câmpurilor informaţional-emergetice, ingineria genetică, ar trebui interzisă sub pedeapsa cu moartea. Dar cum subiectul e minat, orice opinie se rezună la: DUPĂ A CUI ETICĂ ŞI MORALĂ DISCUTĂM?
    Pentru că totul se rezumă în final la ETICĂ ŞI MORALĂ.
    Este etic şi moral să experimentăm pe alte animale, doar pentru că ne considerăm noi specia cea mai cu moţ din Univers?
    Pot continua astfel şirul întrebărilor pe multe pagini. Suntem o specie de un primitivism feroce, distructivă, orgolioasă şi încăpăţânată, DEOCAMDATĂ. Mai avem încă multe secole de evoluţie până să însemnă m ceva, CA SPECIE. Deocamdată, singurul calificativ corect al speciei "homo", este acela de "cel mai periculos dăunător din ecosistem".

    RăspundețiȘtergere
  2. Da ,din pacate aveti dreptate . Nu stiu daca mai avem sanse sa ne corectam.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu